- prin constrângere
- fig. at the point of the sword.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
prin constrângere
Look at other dictionaries:
silă — SÍLĂ, sile, s.f. 1. Sentiment de dezgust, de scârbă, de neplăcere, de repulsie faţă de cineva sau de ceva; aversiune. ♢ loc. adv. În (sau, rar, cu, înv. de) silă = fără tragere de inimă, fără interes, fără plăcere; din obligaţie. 2. Constrângere … Dicționar Român
stoarce — STOÁRCE, storc, vb. III. tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conţine; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat … Dicționar Român
normă — NÓRMĂ, norme, s.f. 1. Regulă, dispoziţie etc. obligatorie, fixată prin lege sau prin uz; ordine recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă. ♢ Normă morală (sau etică) = regulă privitoare la modul de comportare a omului în societate, la… … Dicționar Român
demisie — DEMÍSIE, demisii, s.f. Act, cerere (scrisă) prin care un salariat, un demnitar se retrage dintr o funcţie, dintr o slujbă etc. [var.: (înv.) dimísie s.f.] – Din fr. démission. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 DEMÍSIE s. (înv.)… … Dicționar Român
forţat — FORŢÁT, Ă, forţaţi, te, adj. 1. Făcut sau impus cu forţa, prin constrângere. ♢ Aterizare forţată = aterizare impusă de forţa împrejurărilor. 2. Realizat printr o acţiune violentă, printr un efort, cu învingerea unor dificultăţi. ♦ (Despre uşi,… … Dicționar Român
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
poruncă — PORÚNCĂ, porunci, s.f. 1. Dispoziţie (orală sau scrisă) dată de către o autoritate sau de către o persoană cu autoritate şi care trebuie executată întocmai; ordin, decizie, hotărâre. ♢ loc. adv. (Rar) De poruncă = prin constrângere, în silă. ♢… … Dicționar Român
putere — PUTÉRE, puteri, s.f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însuşire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acţiona, de a realiza ceva; putinţă. 2. Mare forţă fizică, tărie, puternicie. ♢ loc. adv. Din toate puterile = cu toate forţele, cu … Dicționar Român
silnic — SÍLNIC, Ă, silnici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. Care se face în silă, de nevoie; care este impus, forţat, silit2 (1). ♢ Muncă silnică = pedeapsă judiciară grea, care se aplică pentru fapte penale grave, constând din închisoare şi muncă… … Dicționar Român
zapcii — ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. tranz. (înv.) A încasa cu forţa dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu. Trimis de spall, 10.03.2002. Sursa: DEX 98 ZAPCIÍ vb. v. executa. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime zapcií … Dicționar Român
forţă — FÓRŢĂ, forţe, s.f. I. 1. Capacitate pe care o au fiinţele vii de a depune un efort, de a executa acţiuni fizice prin încordarea muşchilor; putere fizică, vigoare, tărie. ♢ Tur de forţă = acţiune greu de realizat, care cere multă putere fizică,… … Dicționar Român
